Arta Orientala

Orbitoare în varietatea sa, arta Orientului Îndepartat cuprinde o gama larga, de la sculpturi colosale pâna la miniaturi splendide si delicate. India, China si Japonia îsi au propriul stil creativ, distinct.
Prima civilizatie aparuta pe Valea Indusului a început sa înfloreasca aproximativ din anul 2500 î.Hr. S-au creat câteva sculpturi remarcabile si planuri de dezvoltare a oraselor, înainte de disparitia cauzata probabil de invazia unor triburi arabe. În cele din urma, arienii au ajuns sa domine nordul Indiei, dar nu au lasat urme ale niciunei arte distincte, vreme de mai bine de o mie de ani. O preocupare artistica majora nu a avut loc decât în secolul al III-lea î.Hr.
Arta indiana
Înca de la începuturile ei, arta indiana a manifestat puternice influente religioase, reflectând o conceptie care a facut din India locul de nastere al hinduismului, jainismului si budismului. Vechii indieni traiau un sentiment puternic fata de tot ceea ce însemna viata si arta cea mai cunoscuta era sculptura.
Sculpturile erau, de obicei, elegante, opulente, prezentând o carnatie splenida, ce sugera o dezvoltare organica, dar care înca nu atinsese maturitatea.
Aceste caracteristici nu erau complet prezente în sculpturile indiene timpurii, realizate de catre urmasiiausterei religii budiste. La început, reprezentarea lui Buddha era chiar interzisa; când acest lucru a devenit posibil, influentele puternice grecesti în provincia de nord-vest, Gandhara, au creat imagini partial elenizate
ale lui Buddha, într-un stil greco-budist, care s-a raspândit pe arii extinse.
Un alt stil, relativ moderat, a continuat în perioada clasica Gupta (320-600 d.Hr.), desi budismul absorbise dejamulte alte elemente mitice, cum ar fi cele yakshi (femeia cu trei spirite, reprezentata de sculptorii budisti într-un mod lipsit de austeritate, ca niste dansatoare voluptoase, cu piept bine evidentiat).
Sensul indian de parcurgere a vietii a fost reprezentat în picturile murale din pesterile din Ajanta,
unde grupuri nesfârsite de personaje roiesc peste tot pe pereti, într-o evocare plina de culoare a vietii indiene.
Pâna si arhitectura indiana poate fi descrisa ca o forma a sculpturii. Multe dintre cele mai celebre pagode sitemple nu au fost pur si simplu cladite, ci sapate în piatra si apoi decorate cu sculpturi.
Acest stil este prezent mai ales în miile de temple cladite în perioada renasterii hinduse,
aproximativ între 600-1200 d.Hr. Supraetajate, cu turnuri care doreau sa imite muntii si acoperite cu o multime de personaje sculptate, temple ca cele de la Mamallapuran si Ellura reprezinta unele dintre cele mai extraordinare creatii ale artei indiene.
Atât arta budista cât si cea hindusa au avut influente si dincolo de hotarele Indiei. Cel mai mare templu hindus construit în Cambodgia între secolele X-XII este templul Angkor Wat. Constructie vasta, un complex dens de "munti" sculptati în forma de con, cu un "vârf" central, înalt cam de 60 de metri. A fost ridicata cu intentia de a combina un templu cu palatul zeului-rege Khmer. Dintre templele budiste, probabil ca cel mai monumental este pagoda construita în secolul al IX-lea, ridicata în jurul si deasupra unui deal din Borobudur, în Java, decorata cu basoreliefuri. Si în alte regiuni, mai ales în Tibet, China si Japonia, budismul a creat traditii
artistice complexe si variate.